Introducere

1. Economia digitala si impactul ei asupra societatii
1.1 E-afaceri
1.2 E-lerling
1.3 Comert electronic.
1.4 Prognoze pentru dezvoltarea E-economiei
1.4.1 Prognoze generale
1.4.2 Prognoza de crestere pe regiuni aparte

2. Web-site ca baza a e- afacerilor
2.1 Clasificarea site-urilor WEB
2.1.1 Site-uri de cautare
2.1.2 Site-uri tematice
2.1.3 Portaluri
2.1.4 Locatii corporative
2.1.5 Locatii comerciale
2.2 Business modele de site-uri
2.2.1 Modelul publicitar
2.2.2 Modelul de sustinere al afacerii existente
2.2.3 Modelul lansarii unei noi afaceri
2.3 Perspectivele modelelor de afaceri

3. Etape de creare a site-ului web
3.1 Proiectarea unui sit web
3.1.1 Planificare
3.1.2 Machetare
3.1.3 Programare
3.2 Publicare
3.3 Promovarea sitului
3.4 Evaluarea eficacitatii economice a site-ului

Concluzie
Bibliografie
Anexa

Cuprins

Vizitatori


Toate Drepturile Rezervate ©2004
Marina Nicoara

2.1 Clasificarea site-urilor WEB.

Pentru a întelege principiile lucrului efectiv în retea si folosirea resurselor acesteia în afaceri comerciale, dar si pentru a alege modelul potrivit de site, solutiile potrivite, etc., este necesar de a cunoaste tipurile de Web-site-uri, functiile lor si logica navigarii.

Dupa functiile îndeplinite de Web-site, acestea sunt clasificate în: Site-uri de navigare si site-uri finale. Aceasta diviziune este determinata de logica de navigare a utilizatorilor în mediul Internetului. Mai întâi utilizatorul gaseste resursele dorite cu ajutorul primului tip si apoi se foloseste de resursele gasite ce sunt propuse de al doilea tip. Primul tip de site-uri se utilizeaza mai întâi pentru regasirea resurselor, pentru atragerea vizitatorilor, ca mai apoi ei sa se întoarca pe aceste locatii. Al doilea tip – sunt site-uri de prezentare a firmei sau al unui produs al sau.

2.1.1 Site-uri de cautare (Cataloage, indexuri).

Sisteme de cautare.
Scopul sistemelor de cautare este de a propune referinte la site-uri din Internet în corespundere cu cererea introdusa de catre utilizator (AltaVista; Yandex; Google s. a.)

Sistemele de cautare sunt compuse din trei parti componente:
1) Masina de cautare (paianjen, omida sau robot) – programa care frecventeaza web-site-urile, citeste si indexeaza total sau partial continutul lor, mai departe urmeaza dupa referinte ce se pot gasi pe server. Masina de cautare regulat, odata în luna, se întoarce la aceste site-uri si controleaza indexarea paginilor.
2) Indecsii sistemului de cautare – reprezinta un stoc enorm de informatii în care se pastreaza toate copiile tuturor paginilor frecventate si indexate de catre masina de cautare. Aceasta pagina apare ca o noua înregistrare, care va contine titlul si adresa paginii respective, cuvintele cheie folosite, legaturile catre alte pagini , precum si portiuni din text, care însa pot fi diferite de la un motor de cautare la altul. Daca robotul gaseste schimbari într-o pagina web, atunci indexul este actualizat cu noile informatii.
3) Software-ul de cautare-Programul care selecteaza indecsii sistemului de cautare conform cererii utilizatorului, clasificându-i dupa gradul de corespundere cu criteriul dat.

Cele mai cunoscute sisteme de cautare internationale sunt: www.google.com; www.altavista.com; www.excite.com; www.lycos.com; s.a.
Dintre sistemele de cautare rusesti se pot evidentia www.yandex.ru; www.rambler.ru; www.aport.ru; s.a.
Dintre sistemele de cautare romanesti se pot evidentia www.linkuri.ro; www.fast.ro. s.a.

Cataloage.

Unica deosebire între serverele-cataloagelor si sisteme de cautare o reprezinta faptul ca în primele cautarea se efectueaza de catre utilizator dupa o structura a cataloagelor, organizata tematic si ierarhic. Înregistrarea resurselor în cataloage nu se face în mod automat ci prin plasarea referintelor de catre fiecare detinator de informatii. Pentru înregistrarea în catalog este obligatoriu de a îndeplini un formular tip, sau de a trimite o cerere ce contine indicatii privind sectiunea plasarii referintei locatiei, descrierea succinta a locatiei, si lista cuvintelor cheie pentru cautarea acestei locatii în catalog. (Cel mai cunoscut catalog este www.yahoo.com, care exista din 1994 si contine cca 1 milion web-site-uri, deasemenea el este considerat cel mai popular. Din cele romanesti putem mentiona www.linkuri.ro). Unele sisteme de cautare includ si cataloage (ex. www.excite.com; www.lycos.com ).

2.1.2 Site-uri tematice (de initiere în careva tematica)

Alaturi de functiile de cautare si acces site-urile tematice ofera un continut informational pe o oarecare tematica (în afara de cataloage si indecsi are si continut pe care îl administreaza). Sarcina de baza este solutionata prin strategia de retinere a utilizatorilor cu cât mai mult pe locatiile lor. Astfel site-urile tematice pot fi considerate atât de navigare cât si finale. Deosebim locatii gratuite si cu plata. Dintre cele cu plata cele mai raspândite sunt servere ce ofera informatii financiare privind piete de capital, întreprinderi, produse, ramuri s. a.
La locatiile cu plata utilizatorul de informatii este cel ce plateste pentru a accesa o oarecare informatie, la cele fara plata firma sau agentia a carei informatii este depusa, este cel care achita un comision în dependenta de calitatea si cantitatea informatiei.
Deseori pe locatiile cu plata se ofera careva informatii gratis pe o anumita tematica, doar pentru atragerea unui numar mai mare de utilizatori, formarea si extinderea imaginii companiei. În afara de plati directe aceste servere pot obtine venituri din contul reclamei si sponsorilor.

Ca exemplu de site de initiere ce se adreseaza acelor persoane care vor sa demareze o afacere online. careva tematica poat fi dat www.e-business/ebooks/E-books.htm

2.1.3 Portaluri

Cele mai mari locatii tematice au primit denumirea de portal – întrunind o parte semnificativa sau toate componentele infrastructurii intelectuale a Internetului.

Portal – un web-site destinat unui auditoriu specific, care asigura:

  • Unificarea informatiei adunate si livrarea acesteia catre auditoriul dat.
  • Lucrul de grup si serviciile colective.
  • Accesul la serviciile si anexele propuse pentru auditoriul ales, care are loc în baza unei personalizari acerbe.

Portalurile se împart în trei tipuri:

  • Megaportal – sunt niste portaluri originale ale Internetului. Multe din ele au început ca mecanisme de cautare si au crescut rapid pâna la megaportaluri (ex. Yahoo, Lycos si America Online). Auditoriul acestor portaluri coincide cu toata societatea internet.
  • Portaluri verticale - sunt niste portaluri pentru segmente specifice al pietii. Ele deservesc unele comunitati sau piete specializate îngust.
  • Portaluri „business to business” – prezinta o piata electronica pentru organizarea afacerilor si operatiunilor între diferite întreprinderi. Aceste portaluri ofera clientilor sai o varietate de mecanisme de business electronic (ex. licitatii, vînzari si cumparari).

Ca exemple de portaluri populare pot fi www.excite.com si www.online.ru

2.1.4 Locatii corporative.

Site-uri corporative – asigura prezenta virtuala a firmelor si ofertele acestora în Internet.

Ele se împart în:

  • de publicitate – sunt compuse din una sau mai multe pagini ce contin informatii despre produsele si serviciile prestate de catre o firma. Astfel de publicitate se utilizeaza la produse ce necesita o publicitate scurta, bazându-se mai mult pe emotiile cumparatorilor si mai putin pe descrierea detailata a calitatilor produselor (www.maxidom.ru ).
  • de informatii – asigura o informatie detaliata despre firme si ofertele acestora. Aceste servere pot avea o structura variata si pentru înlesnirea navigarii poate fi folosita functia de cautare, în cazul structurii complicate a serverului, sau în cazul unui volum mare de informatii oferite (www.melt.aha.ru ).

2.1.5 Locatii comerciale.

Site-uri comerciale – locatii ce ofera utilizatorilor servicii, de la vânzarea marfurilor, pâna la organizarea operatiunilor financiare. Ele realizeaza procese de afaceri de categoria:

  • B2B – organizarea afacerilor între întreprinderi;
  • B2C – vânzarea marfurilor consumatorilor finali;
  • C2C – corelatia între persoane fizice (consumatori finali).