 |
"Amintirea TA...
M-ai uitat in Universul rece si mi-ai produs in suflet haos.
M-ai lasat in ecoul amintirilor ce izvorasc din mintea
inghetata. Un urlet dureros, sugrumat, se zbate in mine
incercand sa iasa la lumina... Strig in
noaptea intunecata a sufletului in care nu mai poate
patrunde nici o raza de lumina. Sunt atat de
ratacita in labirintul singuratatii
...si nu gasesc nici o cale de a iesi din acest haos al durerii...
Am plans cand m-am trezit in prapastia adanca
din care nu mai puteam iesi. Dar... curand nu m-am mai zbatut
si totul a murit in mine. Ai plecat... si un intreg Univers
ai destramat in doar o secunda.
Nimic nu se mai zbate in sufletul meu. A obosit de atata framantare.
A amortit in durerea spaimei de tacere eterna. Doar
acum cateva minute erai aici sau poate... acum o vesnicie? Iti aud
si acum ecoul glasului si il simt cum se amplifica, cum ma
invaluie, ametindu-ma.
De spaima ca am sa pierd si ultimele urme ale existentei tale,
incetez de a mai respira si ma scufund din ce in ce mai
mult in mine. Stau nemiscata in tacere si incetez
de a mai visa eternul vis: TU.
Iarna s-a instalat in mine si m-a inghetat. O, vino...vino inainte
de a muri inghetata in singuratate."
|
 |
