|
Era seara, era tarziu, iar sufletul meu plangea,
tu mai lasat singur, in noaptea rece si intunecoasa, nu m-ai
putut ierta, s-au n-ai vrut? Durerea din sufletul meu pentru tine era de
neinteles. Speram sa te intorci, dar sperantele s-au spulberat
atunci cand tu te-ai pierdut in intuneric. Imi pare enorm
de rau ca ti-am gresit, iar sufletul tau rece nu-mi poate intelege remuscarile.Imi
doresc atat de mult sa intelegi de ce nu pot veni la tine, ma tem,
ma tem de refuzul tau. Mi-ai distruge sufletul daca mi-ai spune ca nu poti
sa fi cu mine. Ochii mei ar lacrima, as fi mereu trist; iar in jurul
meu ar fi pustiu. Fie zi sau noapte, traiesc cu tine-n gand, iar cand
tu imi esti departe eu singur stau si plang. Mi-e dor de tine,
dar tu nu ma intelegi. Cand ma intalnesc cu tine vorbele
tale sunt tot mai reci. De vei veni la mine acum sau mai tarziu te
voi primi in suflet chiar daca a fost pustiu. Ochii tai stralucesc
cand cu tine ma-ntalnesc te privesc, innebunesc; dar tie
nu-ti pasa de inima mea arsa.
|
|