 |
Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste,
sunt o arama sunatoare sau un chimval rasunator.
Si chiar daca as avea darul prorociei si as cunoaste toate tainele si toata
stiinta, chiar daca as avea toata credinta incat sa mut si muntii,
si n-as avea dragoste, nu sunt nimic.
Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca
mi-as da trupul sa fie ars, si nu as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea
nu este invidioasa; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie,
nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se aprinde de manie,
nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar,
sufera toate, crede toate, rabda toate.
Dragostea nu piere niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta;
cunostinta va avea sfarsit.
Caci cunoastem in parte si prorocim in parte; dar cand va veni ce
este desavarsit, acest "in parte" se va sfarsi.
Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam
ca un copil; cand am devenit matur, am terminat cu ceea ce era copilaresc.
Acum vedeam ca intr-o oglinda in chip intunecos, dar atunci vom vedea
fata in fata; acum cunosc in parte, dar atunci voi cunoaste deplin, cum
am fost si eu cunoscut pe deplin.
Acum, deci, raman aceste trei : credinta, nadejdea si dragostea; dar cea
mai mare dintre ele este dragostea.
|
 |
